UN GRAM DE FERICIRE

Eu ma consider o persoana absolut normala. Fac lucruri pe care oricine le face. Ma trezesc dimineata, imi beau cafeaua, plec la serviciu, ma intalnesc cu prietenii, merg la cinema, citesc reviste, google-esc, vorbesc la telefon, dansez si o intreaga lista poate continua. Ma simt prinsa insa, de multe ori intr-un vartej ca cel din Triunghiul Bermudelor, care hilar, s-a mutat intr-un Bucuresti al anului 2009. Acum, de cand a inceput un an nou, parca mi se pare si mai complicat sa scap cu ceva aer in plamani din volbura acestui vartej. Toata lumea se plange sau plange din cauza unei crize economice pe care, eu una, o vad momentan o criza psihologica.
Ma uit in jurul meu de foarte multe ori pe zi. Asta pentru ca si imi place sa privesc si sa observ detalii. Si credeti-ma ca ceea ce vad imi da fiori reci pe sira spinarii. Aproape ca am uitat cum arata un zambet pe chipul altcuiva. Suntem atat de prinsi in rutina, de parca am devenit proprietarii ei. Am uitat cu desavarsire sa facem lucruri marunte si este foarte trist ca uitam din ce in ce mai mult sa zambim si sa facem gesturi frumoase. Iti aduci aminte cand ti-a zambit ultima oara cineva in metrou? Si nu vorbesc aici de zambete din alea cu subinteles, de care probabil esti satula… Cu siguranta a trecut ceva timp de atunci. Suntem atat de preocupati de lucrurile care nu au atat de multa importanta in viata asta, de lucrurile trecatoare, incat pur si simplu uitam de acele lucruri mici care surprinzator, te pot face fericit/a. Uitam in aglomeratia zilelor de sufletele noastre, de ceea ce intr-adevar merita!
Cand ai citit ultima data o carte frumoasa, cand ai numarat ultima data stelele, asa cum o faceai cand erai copil, cand ti-ai inchis ultima data telefoanele mobile, ca sa fii doar tu cu tine si cu linistea ta, cand ai fost ultima data la Biserica sa te rogi pentru cei dragi?
Gandeste-te la toate acestea si incearca sa raspunzi la toate intrebarile de mai sus, nu prin cuvinte, ci prin fapte. Vei castiga 100% un gram de fericire.